Amanita Muscaria

Clasa: BASIDIOMYCETES

Subclasa :PHRAGMOBASIDIOMYCETES

Ordin: AGARICALES

Familie: .Amanitaceae

Denumire populara: Amanita-de-musca, muscarina, burete de gâze, burete serpesc, bureti pestriti, muscarin, palaria sarpelui (ro), Amanite tue-mouche, Fausse Oronge (fr), Ovulo malefico (italo), muhomor krasnîi (ru).

Statutul. Specie vulnerabila (VU - Vulnerable).

Raspândirea. Creste în apropierea s.Lupa-Recea, jud.Chisinau. Peste hotarele republicii este raspândita pe toate continentele, exceptie Antarctida.

Habitatul. Sub coronamentul copacilor din padurile revene de stejaret, pe sol, vara si toamna (VII-XI), cu dezvoltarea in masa in lunile august-septembrie, prin luminisurle padurilor de conifere, rar in padurile de foioase.

Aspectul cantitativ. Se întâlnesc sporadic indivizi solitari.

Factorii limitativi. Distrugerea si transformarea biotopurilor; taierea simbiontului micorizelor - plopul tremurator.

Particularitatile biologice si ecologice. Tericola. Formeaza micorize. Palaria convexa, apoi intinsa, diametrul 10-20 cm, carnoasa, la cele batrine cu marginea usor striata; fata superioara umeda sau pusin viscoasa, rosie-aprinsa sau rosie-portocalie, acoperita cu numeroase pustule albe sau putin galbui, moi, groase, cazatoare, dispuse concentric; fata inferioara cu lamele serate, aderente in tinerete apoi libere, ramificate, inegale, distantate, albe sau albe-nuantate-galbui. Piciorul alb, albicios, fibros, plin la inceput, apoi gol, lung pina la 10-20 cm, gros de 1,5-2,5 cm, dilatat la baza intr-un bulb sferic, acoperit circular cu resturi de volva si un inel alb sau galben-pal cu marginile rasfrinte in jos. Volva friabila in forma de bureleti concentrici. Carnea moale, alba, sub cuticula galben-rosiatica, miros placut, gustul dulceag. Sporii ovoizi (10-11 x 6-9 microni), hialini, netezi, gutulati, albi in masa. Chimic, pe linga alte substante contine acid ibotenic, muscinol (derivat al acidului ibotenic), muscazon si muscarina care sint toxice.

Toxicologie. Consumata provoaca sindromul muscarin constind din tulburari gastrointestinale si nervoase. Debuteaza prin vome, colici gastrointestinale, tulburari de echilibru insotite de excitatie motrica, delir, extaz, stare euforica cu cresterea fortei fizice, agitatie extrema, accese violente de furie sau veselie, crize de ris si dans. Inconstient, bolnavul poate face dezvaluiri senzationale, apoi se calmeaza, intra intr-o stare de toropeala si adoarme complet epuizat. Intoxicatiile nu sunt mortale.

Utilizare. Empiric folosita pentru omorirea mustelor. Palaria se inmoaie in apa cu zahar. Odata cu apa dulce musca suge si substantele toxice care ii provoaca moartea. Unele popoare folosesc ciuperca ca drog. În zeama de afine inmoaie ciuperca dupa care o beau. Aceasta accentueaza efectul euforic. Vikingii, inainte de lupta obisnuiau sa bea un fel de zeama a acestei ciuperci, care se credea ca le marea forta fizica si le crea furia oarba in batalie.